vineri, 10 februarie 2012

Casatoria Profetului (saws) cu Sawdah

As-Sakran si Sawdah (radiallahu anhum) s-au stabilit in Abisinia si Allah Prea Inaltul i-a binecuvantat sa aiba copii. As-Sakran (radiallahu anhu) – desi se afla intr-o tara straina a muncit din greu si si-a hranit familia avand mare grija de ei si nu a cersit niciodata ajutorul nimanui.

In timp ce se aflau in Abisinia As-Sakran (radiallahu anhu) s-a imblonavit si cand s-au intors in Mekkah boala lui s-a agravat si in scurt timp dupa aceea a si murit. Sawdah (radiallahu anha) acum suferea de chinul vaduviei si de faptul ca pierduse barbatul care avusese grija de ea si de copiii ei. Dupa atata timp de suferit prin tinuturi straine, departe de casa, acum se vedea singura.

Casatoria Profetului (saws) cu Sawdah (radiallahu anha):


Musulmanii toti au simtit durerea Profetului (saws) in urma pirderii sotiei sale si toti au sperat ca se va casatori cu o femeie virtuoasa care il va ajuta sa treaca prin valurile vietii, dar vazandu-l cat de trist era nimeni nu a indraznit sa vorbeasca cu el despre o alta casatorie. Pana intr-o zi cand Khawlah bint Hakeem, sotia lui ‘Uthman bin Maz’un (radiallahu anhum) a venit la Profet (saws) si a deschis acest subiect despre casatorie. Trimisul Lui Allah (saws) a ramas tacut pentru o vreme, apoi s-a intors catre ea si a spus: “Cine poate fi dupa Khadeejah?” ar fi fost ca si cum ar fi zis: nu este nici o femeie in lume care poate umple golul lasat de Khadeejah.” Khawlah (radiallahu anha) a raspuns: “Daca doresti o fecioara sau daca doresti o femeie care a mai fost casatorita inainte.” Profetul (saws) a spus: “Cine este fecioara?” Ea a raspuns: “Fata celui mai iubit de tine dintre creatiile Lui Allah (swt), Aisha bin Abu Bakr.” El a spus: “Si cine este cea care a mai fost casatorita inainte?” Ea a raspuns: “Este Sawdah bint Zam’ah; ea crede si urmeaza ceea ce tu spui si este o virtuoasa musulmana.”


Dupa ce s-a gandit pentru o perioada mai indelungata, Trimisul Lui Allah (saws) a spus: “Dar Aisha este inca un mic copil.” Khawlah (radiallahu anha) a spus: “Atunci poti face propunerea parintilor ei si sa o lasi in casa lor pana creste si ajunge la varsta propice casatoriei.” Profetul (saws) a fost de accord si a cerut in casatorie pe Aisha bint Abu Bakr As Saddiq (radiallahu anhu). Apoi Khawlah l-a intrebat pe Profet: “Dar nu te vei casatori cu Sawdah (radiallahu anha) acum, o trimis al Lui Allah?”

Profetul (saws) s-a gandit la cuvintele Khawlei si a considerat ca ar fi foarte sensibil fata de Sawdah care trecuse prin atatea si era o musulmana care isi practica cu strictete religia sa aiba un sot care sa o protejeze pe ea si cei patru copii ai ei. Si fiind o femeie care deja avea patru copii ar fi putut sa fie de mare ajutor si copiilor Profetului (saws) care nici ei nu avea mama. Tinand cont ca Aisha (radiallahu anha) era mult prea mica pentru a putea face fata responsabilitatilor de sotie si mama atunci Profetul (saws) s-a decis sa se casatoreasca cu Sawdah bint Zam’ah (radiallahu anha). Asadar a spus Khawlei: “Mergi si informeaza familia ei ca doresc sa ma casatoresc cu ea.”


Khawlah bin Hakeem (radiallahu anha) a mers la casa Sawdei si a gasit-o chiar pe ea si i-a spus: “Ce mare bine si ce binecuvantare a lasat Allah asupra ta.” Ea a intrebat: “Despre ce este vorba Khawlah?” Ea a raspuns: “Trimisul Lui Allah (saws), m-a trimis sa iti fac o propunere de casatorie.” Sawdah a fost extreme de incantata si desi ea si-ar dorit aceasta casatorie a raspuns Khawlei: “Mergi mai intai si spune tatalui meu despre asta.” Khawlah a mers la tatal ei – care era un om foarte batran, dupa care a prezentat propunerea din partea Profetului (saws). Tatal ei a acceptat fara sa mai stea pe ganduri si era foarte multumit, dar a intrebat-o pe Khawlah daca a vorbit cu Sawdah, fiica lui, si ce parere are ea si daca este de acord sa se casatoresca cu Profetul (saws). A chemat-o pe fiica lui si a intrebat-o daca este de acord cu aceasta casatorie la care ea a raspuns afirmativ. Dupa toate acestea Zam’ah bin Qais a spus ca Profetul (saws) poate veni.

Asadar Profetul (saws) a mers acasa la Sawdah bint Zam’ah si casatoria a avut loc in luna Ramadan in anul al zecelea de la inceputul Misiunii Profetice. A platit un Mahr de 400 de dirham, suma asupra careia s-a inteles cu sotia sa.


Cand s-a casatorit cu Profetul (saws) Sawdah (radiallahu anha) a avea aproximativ 55 de ani. Profetul (saws) a sta casatorit numai cu Sawdah (radiallahu anha) timp de 3 ani iar apoi s-a casatorit si cu Aisha (radiallahu anha).



Sawdah in casa Profetului (saws):

Astfel ea a intrat in casa Profetului si a devenit una dintre “Mamele credinciosilor” (Mother of the Believers), pentru ca fiecare femeie care s-a casatorit cu Profetul (saws) devenea “Mama a credinciosilor” conform unei Ayah revelata de Allah (swt):

“Profetul este mai milostiv fatã de dreptcredinciosi decât îsi sunt ei însisi, iar sotiile sale sunt mamele lor.”


[Surah Al-Ahzab, ayah 6]

Sawdah (radiallahu anha) a obtinut aceasta inalta onoare si a trait in casa Profetului (saws) foarte fericita si multumita, facand tot ceea ce ii statea in putinta pentru a-si multumi sotul si a-i oferit tot comfortul sis a ii usureze din grijile vietii.


Caracterul ei:

Sawdah (radiallahu anha) era o femeie cu un caracter demn de lauda, cu o inima buna si un suflet pur, care iubea binele si era plina de compasiune fata de cei in nevoie. Datorita acestui lucru ea era foarte iubita de oameni care spuneau despre comportamentul ei si vorbeau numai de bine despre ea.

Aisha (radiallahu anha) a spus: “Nu am vazut o alta femeie care eu sa imi doresc sa fiu ca ea alta decat Sawdah bint Zam’ah – desi avea un temperament iute.”


(Sahih Muslim)


Sawdah (radiallahu anha) era foarte cunoscuta pentru generozitatea ei; ea obisnuia sa cheltuie toti banii ei pentru cei saraci si nevoiasi. In ziua bataliei de la Khaibar, partea revenita ei a fost de 80 de Mudds (aproape jumatate de kilogram) de curmale si 20 de Mudds de faina si ea a impartit totul intre cei saraci.


In timpul Califatului lui Umar bin Al Khattab (radiallahu anhu) el i-a trimis o suma mare de bani la care ea a spus: “Ce este asta?” I s-a raspuns: “Asta a fost trimis pentru tine din partea Califului.” Nu la mult timp dupa ce masagerul care adusese banii din partea Califului a plecat din casa ei, ea si-a chemat servitoarea sa si i-a dat instructiuni cui si cum sa imparta toti acei bani. Imediat dervitoarea ei a plecat si a impartit banii celor nevoiasi si saraci.

Sawdah (radiallahu anha) nu a avut copii cu Profetul.

Moartea Sawdei (radiallahu anha):

Dupa moartea Profetului (saws) ea a stat numai in casa. Casa pe care nu a parasit-o cu nici un motiv. Nu a mers nici macar sa mai faca Hajj si obisnuia sa spuna: “Am facut Hajj si Umrah in timpul vietii Profetului (saws), asadar voi ramane in casa mea asa cum este Porunca Lui Allah AtotPuternicul.”

Si-a practicat religia cu strictete pana in ultimile zile ale vietii ei. A murit in timpul Califatului lui Umar bin Al Khattab (radiallahu anhu). Iar Sawdah si Aisha au ramas mereu apropiate.

sursa: turn to islam

ZAINAB, fata Profetului



Este nascuta la 5 ani de la casatoria Profetului(salla ALLAH alihi wa sallam) cu Khadija(radhi ALLAH anha).
Casatorita cu verisorul ei Abu-al-As ibn Rabi,cu care va avea doi copii, un baietel si o fetita.
A fost printre primele care au intrat in Islam,inainte de inceperea Revolutiei.Sotul ei in schimb refuza sa se coverteasca.De aceea, ea nu va emigra spre Medina ramanand la Mecca cu copii si sotul.
In batalia de la Badr,sotul ei participa contra musulmanilor unde este prins si facut prizonier.
Zaynab(radhi ALLAH anha)plateste pentru sotul ei cu ceea ce a primit in pachet de la mama ei.
Recunoscand aceasta bijuterie Profetul(salla ALLAH alihi wa sallam)este foarte emotionat.
Il elibereaza ii da inapoi colierul pentru a-l inapoia fiice lui. Ii cere lui Abu -al-As sa ii trimita pe fata lui la Medina,pentru ca o muslima nu poate ramane casatorita cu un nemusulman.
Ajungand la Mecca,respecta acordul facut si trimite pe Zaynab(radhi ALLAH anha) la Medina,in ciuda faptului ca nu voiau sa se desparta.
Dar un incident avut loc,in timp ce iesea din oras,seful tribului Quraysh trimite oameni sa o urmareasca.Esta atinsa de o sageata si pica de pe camila.
Fiind insarcinata, sub socul cazaturi pierde sarcina.Sotul o aduce inapoi acasa si ii propune sa plece seara in secret.Dupa cateva zile reuseste si pleaca.
Nu dupa mult timp,Abu-al-As isi regleaza afacerile la Mecca si o pleaca pentru a merge la Medina unde se converteste si cuplul reprinde viata lor comuna.
In anul 8 L'Hejer Zaynab(radhi ALLAH anha) se imbolnaveste si moare.
Atat sotul cat si tatal sunt foarte afectatzi de pierdere ei. Profetul Mohammed(sallaALLAH alihi wa sallam) o va ingropa.


Simplitatea Profetului

Profetul (sal Allahu alayhi wa salam) le amintea oamenilor ca si el era un om

Una dintre trasaturile fundamentale ale necredinciosilor este aroganta lor. Aceasta este ceea ce i-a dus la refuzul de a li se supune trimisilor lui Allah si i-a facut sa recurga la tot felul de scuze. O astfel de scuza a fost aceea ca ei le-ar da ascultare acestor trimisi numai daca ar fi mai mult decat oameni. Si totusi, Profetul  le-a amintit oamenilor sai ca era om, un simplu slujitor al lui Allah, si ca toate celelalte astfel de asteptari erau nefundamentate, iar ei trebuie sa se intoarca spre Allah. Allah i-a dat Profetului urmatoarele porunci in Qur’an:



قُلْ إِنَّمَا أَنَا بَشَرٌ مِّثْلُكُمْ يُوحَى إِلَيَّ أَنَّمَا إِلَهُكُمْ إِلَهٌ وَاحِدٌ فَمَن كَانَ يَرْجُو لِقَاء رَبِّهِ فَلْيَعْمَلْ عَمَلًا صَالِحًا وَلَا يُشْرِكْ بِعِبَادَةِ رَبِّهِ أَحَدًا

(interpretarea sensului): „Spune: „Ci eu sunt doar un om, ca si voi! Si mi s-a revelat mie ca Domnul vostru este un Domn Unic! Acela care nadajduieste sa-L intalneasca pe Domnul sau sa savarseasca fapte bune si sa nu asocieze pe nimeni altcineva la adorarea Domnului sau!”
(Surat Al-Kahf (18):110)

~~~



قُل لَّوْ كَانَ فِي الأَرْضِ مَلآئِكَةٌ يَمْشُونَ مُطْمَئِنِّينَ لَنَزَّلْنَا عَلَيْهِم مِّنَ السَّمَاء مَلَكًا رَّسُولاً
قُلْ كَفَى بِاللّهِ شَهِيدًا بَيْنِي وَبَيْنَكُمْ إِنَّهُ كَانَ بِعِبَادِهِ خَبِيرًا بَصِيرًا

(interpretarea sensului): „Spune: „Daca ar fi pe pamant ingeri care sa umble in pace si liniste, atunci le-am pogori lor din cer un inger ca trimis.”/ Spune: „Allah este de ajuns ca martor intre mine si voi, caci El este Bine Stiutor [si este] Cel care ii Vede Bine pe robii Sai [Khabir, Basir]!”

(Surat Al-`Isra` (17):95-96)

~~~


Profetul le-a spus oamenilor sai ca si lui i s-a poruncit sa fie unul dintre musulmani si sa I se supuna lui Allah, si ca este responsabil de a-i preveni pe necredinciosi, insa nu poate fi tras la raspundere pentru alegerile lor. Referitor la aceasta, relateaza versetele:



إِنَّمَا أُمِرْتُ أَنْ أَعْبُدَ رَبَّ هَذِهِ الْبَلْدَةِ الَّذِي حَرَّمَهَا وَلَهُ كُلُّ شَيْءٍ وَأُمِرْتُ أَنْ أَكُونَ مِنَ الْمُسْلِمِينَ
وَأَنْ أَتْلُوَ الْقُرْآنَ فَمَنِ اهْتَدَى فَإِنَّمَا يَهْتَدِي لِنَفْسِهِ وَمَن ضَلَّ فَقُلْ إِنَّمَا أَنَا مِنَ الْمُنذِرِينَ
وَقُلِ الْحَمْدُ لِلَّهِ سَيُرِيكُمْ آيَاتِهِ فَتَعْرِفُونَهَا وَمَا رَبُّكَ بِغَافِلٍ عَمَّا تَعْمَلُونَ

(interpretarea sensului): „Mi s-a poruncit mie sa-L ador pe Stapanul acestei cetati, pe care El a facut-o sacra – si ale Lui sunt toate lucrurile – si mi s-a poruncit mie sa fiu dintre musulmani/ Si sa recit Qur’an-ul. Si acela care este calauzit este calauzit numai pentru el, iar cat despre acela care este in ratacire, spune-i tu: „Eu sunt doar dintre prevenitori!”/ Si spune: „Slava lui Allah! El va va arata semnele Sale, iar voi le veti cunoaste!” Iar Domnul tau nu este fara bagare de seama fata de ceea ce savarsiti voi.”

(Surat An-Naml (27):91-93)

~~

وَاصْبِرْ وَمَا صَبْرُكَ إِلاَّ بِاللّهِ وَلاَ تَحْزَنْ عَلَيْهِمْ وَلاَ تَكُ فِي ضَيْقٍ مِّمَّا يَمْكُرُونَ
إِنَّ اللّهَ مَعَ الَّذِينَ اتَّقَواْ وَّالَّذِينَ هُم مُّحْسِنُونَ

(interpretarea sensului): „Si rabda, caci rabdarea ta nu vine decat [cu ajutorul] lui Allah! Si nu fi mahnit pentru ei si nu fi ingrijorat de ceea ce uneltesc ei!/ Allah este, cu adevarat, cu aceia care sunt cu frica [de El] si cu aceia care sunt facatori de bine!”

(Surat An-Nahl (16):127-128)

~~~






إِن تَمْسَسْكُمْ حَسَنَةٌ تَسُؤْهُمْ وَإِن تُصِبْكُمْ سَيِّئَةٌ يَفْرَحُواْ بِهَا وَإِن تَصْبِرُواْ وَتَتَّقُواْ لاَ يَضُرُّكُمْ كَيْدُهُمْ شَيْئًا إِنَّ اللّهَ بِمَا يَعْمَلُونَ مُحِيطٌ

(interpretarea sensului): „Daca voi aveti parte de ceva bun, ei sunt mahniti, iar daca vi se intampla ceva rau, ei se bucura de aceasta. Insa daca veti fi cu rabdare si va veti teme [de Allah], viclenia lor nu va va pricinui nimic rau. Allah cunoaste prea bine ceea ce fac ei.”

(Surat `Al-`Imran (3):120)

~~~


وَإِذَا جَاءتْهُمْ آيَةٌ قَالُواْ لَن نُّؤْمِنَ حَتَّى نُؤْتَى مِثْلَ مَا أُوتِيَ رُسُلُ اللّهِ اللّهُ أَعْلَمُ حَيْثُ يَجْعَلُ رِسَالَتَهُ سَيُصِيبُ الَّذِينَ أَجْرَمُواْ صَغَارٌ عِندَ اللّهِ وَعَذَابٌ شَدِيدٌ بِمَا كَانُواْ يَمْكُرُونَ

(interpretarea sensului): „Si daca a venit la ei un semn, au zis ei: „Nu vom crede noi pana nu ni se va da ceva asemanator cu ceea ce a fost dat trimisilor lui Allah. Insa Allah stie mai bine cui trimite mesajul Sau. Pe cei care au savarsit mari rautati ii va lovi umilirea lui Allah si osanda aspra pentru ceea ce ei au uneltit.”

(Surat Al-`An`am (6):124)

Doar Multumirea lui Allah

Profetul a cautat intotdeauna numai sa-l multumeasca pe Allah, neasteptand nimic in schimb de la ceilalti.


Unul dintre principiile fundamentale ale Islamului este ca o persoana trebuie sa-si cladeasca intreaga sa viata pe iubirea si teama fata de Allah si sa-si infaptuaisca toate indatoririle numai pentru a castiga bunavointa si indurarea lui Allah si pentru a dobandi Paradisul Sau. Intr-un alt verset, Allah le spune dreptcredinciosilor:



قُلْ إِنَّ صَلاَتِي وَنُسُكِي وَمَحْيَايَ وَمَمَاتِي لِلّهِ رَبِّ الْعَالَمِينَ

(interpretarea sensului): „spune: „Intr-adevar, Rugaciunea mea, actele mele de devotiune, viata mea si moartea mea ii apartin lui Allah, Stapanul lumilor!”

(Surat Al-`An`am (6):162)

~~~

In versetul ce urmeaza li se spune credinciosilor sa-si traiasca religia numai pentru Allah, si nu pentru vreun alt scop:





إِلاَّ الَّذِينَ تَابُواْ وَأَصْلَحُواْ وَاعْتَصَمُواْ بِاللّهِ وَأَخْلَصُواْ دِينَهُمْ لِلّهِ فَأُوْلَـئِكَ مَعَ الْمُؤْمِنِينَ وَسَوْفَ يُؤْتِ اللّهُ الْمُؤْمِنِينَ أَجْرًا عَظِيمًا

(interpretarea sensului): „Afara de cei care se caiesc, se indreapta, se leaga cu putere de Allah si sunt sinceri in credinta lor fata de Allah. Acestia vor fi laolalta cu dreptcredinciosii, iar Allah le va darui credinciosilor rasplata nemasurata.”

(Surat An-Nisa` (4):146)

~~~

Oricine se leaga cu putere de Allah, stie ca nu exista alta divinitate in afara de Allah, isi traieste viata numai pentru a castiga multumirea lui Allah si niciodata nu-si lasa credinta in El, da dovada de adevarata credinta.

Nici un credincios devotat nu incearca sa-i castige iubirea, bunavointa si multumirea altuia decat numai lui Allah in faptele si in indatoririle sale religioase. Cele mai bune exemple de astfel de credinciosi loiali sunt cele ale Profetului Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam!) si ale celorlalti profeti (pacea asupra lor toti!).

Profetul (salla Allahu alayhi wa salam) nu a cautat decat sa-i castige multumirea lui Allah, si si-a petrecut intreaga viata straduindu-se sa-I castige milostivirea, clementa si Paradisul, fara nici un gand pentru vreun interes personal sau castig lumesc.





قُلْ مَا أَسْأَلُكُمْ عَلَيْهِ مِنْ أَجْرٍ وَمَا أَنَا مِنَ الْمُتَكَلِّفِينَ

(interpretarea sensului): „Spune [o, Muhammad!]: „Eu nu va cer pentru aceasta [pentru Qur’an si pentru revelatie] nici o rasplata si Eu nu sunt dintre prefacuti! [dintre mincinosi si ipocriti]”

(Surat Sad (38):86)

~~~



قُلْ مَا سَأَلْتُكُم مِّنْ أَجْرٍ فَهُوَ لَكُمْ إِنْ أَجْرِيَ إِلَّا عَلَى اللَّهِ وَهُوَ عَلَى كُلِّ شَيْءٍ شَهِيدٌ

(interpretarea sensului): „Spune: „Eu nu am cerut de la voi nici o rasplata pentru calauzirea voastra, caci rasplata mea nu este decat numai la Allah si El este la toate Martor.” [Shahid]

(Surat Saba` (34):47)

Increderea Profetului in Allah


Acele situatii in care Profetul (salla Allahu alayhi wa salam) a fost implicat, dupa cum sunt revelate in Qur`an, stau marturie a resemnarii sale si a supunerii fata de Allah. Spre exemplu, cuvintele Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) atunci cand el si prietenul sau se ascundeau intr-o pestera dupa parasirea Meccai, sunt unul dintre cele mai bune exemple ale supunerii sale. In Qur`an se spune:



إِلاَّ تَنصُرُوهُ فَقَدْ نَصَرَهُ اللّهُ إِذْ أَخْرَجَهُ الَّذِينَ كَفَرُواْ ثَانِيَ اثْنَيْنِ إِذْ هُمَا فِي الْغَارِ إِذْ يَقُولُ لِصَاحِبِهِ لاَ تَحْزَنْ إِنَّ اللّهَ مَعَنَا فَأَنزَلَ اللّهُ سَكِينَتَهُ عَلَيْهِ وَأَيَّدَهُ بِجُنُودٍ لَّمْ تَرَوْهَا وَجَعَلَ كَلِمَةَ الَّذِينَ كَفَرُواْ السُّفْلَى وَكَلِمَةُ اللّهِ هِيَ الْعُلْيَا وَاللّهُ عَزِيزٌ حَكِيمٌ

(interpretarea sensului): „Daca voi nu-i veniti in ajutor, [sa stiti ca] l-a ajutat Allah [mai inainte], cand cei care nu credeau l-au alungat, ca unul dintre cei doi. Cand ei doi se aflau in pestera si cand el i-a zis insotitorului sau: „Nu fi mahnit, caci Allah este cu noi!” si a pogorat Allah linistea Sa asupra lui si i-a venit in ajutor cu osteni pe care voi nu i-ati vazut si a facut cuvantul celor care nu credeau [sa coboare] jos, in timp ce cuvantul lui Allah [s-a inaltat] cel mai sus. Iar Allah este Puternic [si] Intelept [`Aziz, Hakim].

(Surat At-Tawba (9):40)

~~~

Oricare ar fi fost situatia, Profetul (salla Allahu alayhi wa salam) i s-a supus intotdeauna lui Allah, stiind ca exista frumusete si bunatate in tot ceea ce El a creat. Aceste cuvinte ale Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) catre oamenii sai, dupa cum sunt relatate in Qur’an, stau drept exemplu ale supunerii sale:



إِن تُصِبْكَ حَسَنَةٌ تَسُؤْهُمْ وَإِن تُصِبْكَ مُصِيبَةٌ يَقُولُواْ قَدْ أَخَذْنَا أَمْرَنَا مِن قَبْلُ وَيَتَوَلَّواْ وَّهُمْ فَرِحُونَ
قُل لَّن يُصِيبَنَا إِلاَّ مَا كَتَبَ اللّهُ لَنَا هُوَ مَوْلاَنَا وَعَلَى اللّهِ فَلْيَتَوَكَّلِ الْمُؤْمِنُونَ

(traducerea sensului): „Daca ai parte de ceva bun, aceasta ii intristeaza, iar daca te loveste o nenorocire, atunci zic ei: „Noi am fost prevazatori dinainte!” si se indeparteaza bucurosi./ Spune: „Nu ne va atinge pe noi nimc in afara de ceea ce ne-a prescris Allah! El este Ocrotitorul nostru! S i in Allah trebuie sa se increada dreptcredinciosii!”

(Surat At-Tawba (9):50-51)

~~~

Profetul (salla Allahu alayhi wa salam!), prin supunerea sa fata de Allah, a fost un exemplu pentru toti Musulmanii, si a avertizat ca oamenii nu vor avea niciodata puterea de a schimba tot ceea ce a venit de la Allah:


„Totul nu este decat din [oranduire] – chiar si incapacitatea si abilitatea.”

(Malik's Muwatta, Book 46, Number 4)

~~~





„ [...] cand ceri ceva nu-l cere decat de la Allah, iar de cauti ajutor, cere-l de la Allah. Ia aminte ca de ar fi fost sa se uneasca oamenii sa-ti faca un lucru bun nu te-ar putea ajuta decat in ceea ce Allah ti-a oranduit, iar de ar fi sa se uneasca sa-ti faca un rau, nu te-ar putea rani decat in ceea ce Allah ti-a oranduit. Calemurile au fost culcate, iar paginile s-au uscat.”

(Tirmidhi Hadith)

~~~

Fiecare dreptcredincios care se tine de Sunnah Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) trebuie sa infrunte fiecare calamitate cu aceeasi supunere ca a lui, si sa aiba credinta ca exista frumusete si bunatate in tot. Sa nu uitam ca Profetul Muhammad (salla Allahu alayhi wa salam), unul dintre cei mai tematori slujitori ai lui Allah, a fost de asemenea incercat cu mari dificultati si imprejurari chinuitoare.

Au fost oameni gata de a crea greutati variate in comunitatile carora li s-a adresat. Au incercat sa comploteze impotriva Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) purtandu-se fatarnic. Politeistii au refuzat sa abandoneze religia stramosilor lor, altii i-au cerut Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) sa le aduca un semn care sa convina cel mai bine intereselor lor, au incercat sa-l omoare, sa-l exileze ori sa-l faca pe Profet (salla Allahu alayhi wa salam!) captiv, si practic i-au pus tot felul de greutati in drumul sau.

Profetul (salla Allahu alayhi wa salam!) a fost mereu rabdator cu necredinciosii. A continuat sa propovaduiasca religia lui Allah si sa-i instruiasca pe Musulmani in Qur`an, in timp ce i-a protejat de pericol. Sursa determinarii, succesului si curajului sau rezida in puternica sa credinta in Allah, in smerenia si obedienta sa. Profetul (salla Allahu alayhi wa salam!) a stiut intotdeauna ca Allah este cu el, ca atunci cand era in pestera, si ca orice situatie era prescrisa de Allah. A avut credinta ca orice [lucru] venea de la Allah si ca va rezulta in cea mai buna infatisare posibila. Urmatorul hadith al Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) este un exemplu al supunerii sale:




„Ciudate [minunate] sunt caile dreptcredinciosului, caci este bine [pentru el] in fiece treaba a sa, iar aceasta nu este situatia altcuiva, decat numai a dreptcredinciosului, caci de este o imprejurare in care sa simta incantarea, ii multumeste [lui Allah], si astfel e bine pentru el in aceasta, iar de are necazuri – arata resemnare (si indura rabdator), si este bine pentru el in aceasta.”

(Sahih Muslim, Book 41, Number 7138)

~~~

Profetul (salla Allahu alayhi wa salam) s-a purtat intotdeauna cat de bine a putut, indiferent de situatie, desi stia ca rezultatul tinea de Allah. S-a sprijinit si s-a increzut in El. In schimbul acestei supuneri, Allah i-a daruit tarie si succes.

Allah l-a invatat pe Profet (salla Allahu alayhi wa salam) sa fie rabdator in fata celor ce i-au creat probleme, iar el a fost devotat acestei prescriptii de-a lungul intregii sale vieti. Intr-un verset se spune:




وَيَقُولُونَ طَاعَةٌ فَإِذَا بَرَزُواْ مِنْ عِندِكَ بَيَّتَ طَآئِفَةٌ مِّنْهُمْ غَيْرَ الَّذِي تَقُولُ وَاللّهُ يَكْتُبُ مَا يُبَيِّتُونَ فَأَعْرِضْ عَنْهُمْ وَتَوَكَّلْ عَلَى اللّهِ وَكَفَى بِاللّهِ وَكِيلاً

(interpretarea sensului): „Ei zic: „Supunere!”. Dar de indata ce au iesit de la tine, o parte dintre ei nascocesc noaptea [in gand, pe ascuns] cu totul altceva decat ceea ce ai spus. Allah scrie ceea ce nascocesc ei noaptea [in gand, pe ascuns]. Indeparteaza-te de ei si increde-te in Allah! Si Allah este de ajuns ca protector!”

(Surat An-Nisa (4):81)

~~~

Cuvintele ce i s-a poruncit Profetului (salla Allahu alayhi wa salam!) sa le rosteasca in alta situatie chinuitoare, dezvaluie de asemenea smerenia si supunerea sa:





فَإنْ حَآجُّوكَ فَقُلْ أَسْلَمْتُ وَجْهِيَ لِلّهِ وَمَنِ اتَّبَعَنِ وَقُل لِّلَّذِينَ أُوْتُواْ الْكِتَابَ وَالأُمِّيِّينَ أَأَسْلَمْتُمْ فَإِنْ أَسْلَمُواْ فَقَدِ اهْتَدَواْ وَّإِن تَوَلَّوْاْ فَإِنَّمَا عَلَيْكَ الْبَلاَغُ وَاللّهُ بَصِيرٌ بِالْعِبَادِ

(traducerea sensului): „Daca ei se impotrivesc tie, spune-le: „M-am supus in fata lui Allah, eu si cei care m-au urmat!” Si spune celor carora li s-a dat Scriptura, precum si celor in nestiinta: „V-ati supus lui Allah [imbratisand Islamul]?” si daca s-au supus, sunt bine calauziti, iar daca nu voiesc, datoria ta este transmiterea [mesajului] si Allah este Cel care ii Vede Bine pe robii Sai [Al-Basir].”

(Surat `Al-`Imran (3):20)

~~~

Un comentariu al Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) privitor la recompensa ce-i asteapta pe cei care dau dovada de supunere este dupa cum urmeaza:




„Daca iti pui credinta in totalitate in Allah, iti va aranja hrana asemenea cum face pentru pasari. Ele ies dimineata cu stomacurile goale si se intorc satule seara.”

(Tirmidhi Hadith, Number 20)

~~~

Cuvintele si faptele Profetului (salla Allahu alayhi wa salam) sunt cele mai bune modele posibile pentru dreptcredinciosi. Tocmai pentru aceasta fiecare dreptcredincios care se regaseste in fata unei greutati de orice fel, sau intr-o situatie ce nu ii place, sa se gandeasca la versetele din Qur’an si la faptul ca Allah creeaza totul; sa adopte supunerea Profetului (salla Allahu alayhi wa salam!) si sa-si accepte destinul ce i-a fost ales de catre Allah.

~~~

sursa textului in limba engleza:


http://www.harunyahya.com/prophetmuhammad02.php (http://www.harunyahya.com/prophetmuhammad02.php)

Casatoria Fatimei


La Medina,Fatima locuia cu tatal sau intr-o casa obisnuita pe care o construise acesta,avand anexata si moscheea.In anul doi dupa Hegira,Fatima a primit propuneri de casatorie prin intermediul tatalui sau,dintre care doua au fost respinse.Ali (radhia Allahou anhu),fiul lui Abu Talib,si-a facut atunci curaj si a venit sa ceara mana Fatimei Profetului.In fata Profetului insa s-a intimidat si si-a pierdut vorbele.Isi fixase privirea pep amant si nu a putut sa scoata un cuvant.

Profetul l-a intrebat atunci : « De ce ai venit ?Ai nevoie de ceva ? »Ali (radhia Allahou anhu) inca nu putea scoate vreun cuvant,asa ca Profetul sugera : « Poate ai venit sa o ceri pe Fatima in casatorie ? » « Da »,raspunse Ali.Dupa cum s-a raportat,Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) a spus simplu : « Marhaban wa ahlan-bun venit in familie » si aceasta a fost considerata aprobarea Profetului (salla Allahou alayhi wa salam) ca Ali sa fie ginerele sau.

S-a raportat de asemenea ca Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) l-a intrebat pe Ali daca are sa dea ceva ca mahr .Ali a raspuns ca nu.Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) i-a reamintit ca avea un inel pe care l-ar putea vinde.Ali (radhia Allahou anhu) a vandut inelul lui Uthman pe 4 dirhami si in timp ce se grabea sa se intoarca la Profet pentru a-i inmana dota,Uthman l-a oprit si i-a spus :« Iti dau inelul drept cadou pentru nunta ta cu Fatima. » Fatima si Ali s-au casatorit deci la inceputul deceui de-al doilea an de la Hegira.Ea avea atunci in jur de 19 ani,iar Ali in jur de 21.Insusi Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) a condus ceremonia casatoriei.Pentru « walimah »,s-au servit invitatilor curmale,smochine si un amestec de curmale si unt gras numit hais.Un membru conducator al Ansarilor a oferit un berbec si altii au oferit in dar cereale.Intregul oras al Medinei s-a bucurat.

Cu ocazia casatoriei sale,se raporteaza ca Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) le-a oferit Fatimei si lui Ali un pat de lemn impletit cu frunze de palmier,o cuvertura de pat de velura,o perna de piele umpluta cu ramuri de palmier,o piele de oaie,un ceaun,un burduf de piele si un disc abraziv pentru a macina graul.

Fatima parasea pentru prima data casa iubitului sau tata pentru a trai cu sotul sau.Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) era forate ingrijorat cu privire la asta si a trimis-o pe Barakah sa locuiasca cu Fatima in caz ca aceasta avea nevoie de ajutor.Fara nici o indoila,Barakah era un sprijin pentru ea.Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) se ruga pentru fiica sa : « O,Allah,binecuvanteaza-i pe amandoibinecuvanteaza caminul lor si binecuvanteaza-i pe urmasii lor ! ».In umila locuinta a lui Ali exista doar o piele de oaie pe post de pat.In dimineata care a urmat noptii nuntii,Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) a venit la Ali si a batut la usa.Barakah a iesit la usa si Profetul i-a spus : « O,Umm Ayman ?Cheama-l pe fratele meu ! » « Fratele tau ?Te referi la cel care s-a casatorit cu fiica ta ? » intreba Barakah ca si cum s-ar fi intrebat de ce Profetul il numeste pe Ali fratele sau.Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) se referea la Ali ca fiind fratele sau pentru ca acesta facea parte dintre musulmanii care se alaturasera fraternitatii dupa hijrah,Profetul si Ali fiind deci uniti ca fratii.
Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) repeta ceea ce tocmai spusese cu voce tare.Ali venii si Profetul facu o du’a,chemand binecuvantarea lui Allah asupra lui.Apoi o chema pe Fatima.Ea sosii facandu-se mica,intr-un amestec de respect de timiditate si Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) ii spuse : « Te-am casatorit cu persoana care imi este cea mai draga. »,astfel incercand sa o linisteasca.Ea nu incepea o viata alaturi de un strain,ci cu cineva care crescuse in aceeasi familie,care fusese unul dintre primii oameni care acceptasera Islamul,care era cunoscut pentru curajul,vitejia si moralitatea sa,si pe care Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) il decsria ca fiind « fratele sau in aceasta lume si in viata de dupa moarte ».

Viata Fatimei cu Ali a fost astfel simpla si sobra,viata pe care o dusese si in casa tatalui sau.In realitate,in ceea ce priveste confortul material,era o viata plina de dificultati si de restrangeri.De-a lungul vietii lor comune,Ali a ramas sarac deoarece el nu acorda decat foarte putina importanta bogatiilor materiale.

Fatima (radhia Allahou anha) era singura dintre surorile sale care nu se casatorise cu un barbat bogat.

S-ar putea spune ca viata Fatimei cu Ali era chiar mai riguroasa decat cea din casa tatalui sau.Cel putin inainte de casatorie,in casa tatalui sau,se gaseau mereu multe persoane dispuse sa dea o mana de ajutor.Dar acum ea trebuia sa faca fata singura.Pentru a usura saracia,Ali lucra ca zugrav si carator de apa,iar ea ca femeie care macina cerealele.Intr-o zi Fatima i-a spus lui Ali : « Am turnat oana ce mainile mi s-au umplut de basici ». « Am scos apa pana cand m-a durut pieptul »,spuse Ali.Acesta i-a sugerat Fatimei : « Allah i-a dat tatalui tau cativa prisonieri de razboi,du-te si cere-i sa-ti dea un sclav ».
Fara tragere de inima,Fatima a mers la Profet,care i-a spus : « Ce vant te aduce aici,fetita mea ? » « Am venit sa te salut »,spuse ea,de team aca el nu va putea sa-i dea ceea ce venise sa-i cera. « Ce-ai facut ?»,a intrebat-o Ali cand a venit singura. « Mi-a fost rusine sa-i cer »,spuse ea.Atunci venira amandoi la Profet dar acesta simtii ca aveau mai putina nevoie decat altii.
« Nu vi-l voi da,si nu-i voi lasa pe bietii oameni ramasi in moschee chinuiti de foame.Nu am suficienta hrana pentru ei… »
Ali si Fatima se intoarsera acasa si se simtira ptuin descumpaniti dar in aceeasi seara,dupa ce mersera la culcare,auzira vocea Profetului cerand voie pentru a intra.Pentru a-l intampina,se ridicara,dar Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) le spuse : « Ramaneti acolo unde va aflati » si se aseza langa ei. « N-as putea sa va sugerez ceva mai bun decat ceea ce ati venit sa-mi cereti ? »,spuse el,iar ei raspunsera : « Ba da. ».Profetul spuse : « Cuvintele pe care Jibril m-a invatat,pe care le puteti spune dupa rugaciune sunt :Subhaan Allah de 10 ori,Al hamdu Lillah de 10 ori si de 10 ori Allahu akbar.Si inainte de a dormi trebuie sa le spuneti de cate 33 ori pe fiecare. »
Ali a spus mai tarziu : « Nu am uitat niciodata sa fac asta de cand Mesagerul lui Allah (salla Allahou alayhi wa salam) ne-a invatat. »

sursa: forumul Rasarit, traducere Saira

Copilaria Fatimei


Fatimah se bucura de marea dragoste a părinţilor ei şi a surorilor, în special a sororii ei Zeyneb, care întotdeauna o răsfăţa, o mângâia şi se juca cu ea.
Fatimah a crescut ca adolescentă într-o casă milostivă profetică, în grija şi atenţia Profetului (SallAllahu aleyhi we sellem). Prin urmare, a crescut cu mare puritate, educație islamică aleasă, bucurându-se de rafinament abundent, afecţiune şi instrucțiuni adecvate de la tatăl său.
Când Zeyneb s-a căsătorit, cea care a avut grijă de ea foarte mult, şi s-a mutat la casa ei şi când Ruqiyyah a făcut la fel, Fatimah a simţit o singurătate imensă.
Se spune că Fatimah a plâns când Ruqiyyah s-a căsătorit, şi când mama sa a întrebat-o motivul lacrimilor, ea a spus: „Să nu permiţi nimănui să mă ia de lângă tatăl meu. Nu pot îndura să vă părăsesc!”.
Mama sa a zâmbit apoi cu dragoste şi cu blândeţe şi apoi i-a spus: „Nu ne vei părăsi niciodată, numai dacă vei vrea tu!”
Astfel a devenit Fatimah mai apropiată de părinţii ei şi îi iubea atât de mult. Vârsta ei fragedă îi permitea să iasă cu tatăl său, ori de câte ori el vizita cartierele oraşului Mekka.
Fatimah a crescut în mijlocul dragostei mari a tatălui ei şi a compasiunii ample a mamei sale. A văzut marea calitate profetică de care se bucura tatăl ei.
A fost de asemenea influenţată de calităţile alese ale mamei sale şi de atributele pline de laudă.
Ea a creascut cu un caracter nobil, luându-l pe tatăl ei ca cel mai înalt model în acţiunile sale. Allah Preaînaltul spune:
„Aţi avut voi în trimisul lui Allah o pildă frumoasă, pentru cel care nădăjduieşte în Allah şi în Ziua de Apoi şi Îl pomeneşte pe Allah mereu”. (Qur’an 33:21)
Astfel a crescut Fatimah în perfectă cinste, demnitate, dragostea de fapte bune şi un comportament excelent, extras din învăţăturile Profetului (SallAllahu aleyhi we sellem) lumii, Mesagerul milei, cel mai bun învăţător şi educator şi cel care a îndrumat omenirea pe calea cea dreaptă.


Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) o iubea enorm pe fiica sa Fatima (radhia Allahou anha),careia ii spune intr-o zi: « Orice place Fatimei,place intr-adevar lui Allah si oricine provoaca mania Fatimei,provoaca de fapt mania lui Allah.Fatima este o parte din mine.Ceea ce ei ii place,imi place de asemenea si mie,si ceea ce o supara,ma supara si pe mine. »

Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) a mai spus : « Cele mai bune femei din lume sunt in numar de patru :Fecioara Maria,Aasiyaa (sotia lui Faraon),Khadija (mama credinciosilor) si Fatima (fiica Profetului). »Fatima a castigat astfel un loc de iubire si stima in inima Profetului,care nu era ocupat decat de sotia sa Khadija (radhia Allahou anha).
I s-a dat Fatimei titlul de az-Zahraa,ceea ce inseamna Stralucitoarea,in raport cu fata sa radioasa,care parea sa ofere lumina.Se spune ca atunci cand se ridica pentru rugaciune,mihrab-ul reflecta lumina fetei sale.Era numita de asemenea al-Batul,pe motivul ascezei.In loc sa-si petreaca timpul in compania altor femei,ea isi petrecea timpul in rugaciune,citind Qoranul sau facand alte acte de adorare. (ibadah)

Fatima (radhia Allahou anha) se asemana foarte mult cu tatal sau,Trmisul lui Allah (salla Allahou alayhi wa salam).Aisha,sotia Profetului,spunea despre ea : »N-am vazut niciodata o creatura a lui Allah care sa asemene mai mult cu Trimisul lui Allah in limba,conversatia sa si in felul de a se aseza decat Fatima .»Cand Profetul (salla Allahou alayhi wa salam) o vedea venind,el o intampina,se ridica si o imbratisa,o lua de mana si o punea sa se aseze acolo unde el era asezat.Ea facea acelasi lucru atunci cand Profetul venea spre ea.Se ridica,il intampina cu bucurie si il imbratisa.

Bunele maniere ale Fatimei (radhia Allahou anha),vorba sa lina,faceau parte din incantatoarea ei personalitate.Era draguta mai ales cu saracii si cu cei aflati la nevoie,si isi dadea adesea toata mancarea pe careo avea cuiva care avea nevoie chiar daca ea ramanea info----ta.Nu-i placeau podoabele,luxul sau confortul vietii.Traia intr-un mod simplu,natural,uneori,dupa cum vom vedea,circumstantele erau prea dificile pentru ea.

Ea a mostenit de la tatal sau o elocventa convingatoare,impinsa catre intelepciune.Atunci cand vorbea,oamenii erau emotionati pana la lacrimi.Avea capacitatea de a da nastere emotiilor,de a-i emotiona pe oameni si de a le umple sufletul de lauda si multumire pentru Allah.

sursa: Blogul Femeia Musulmana

Nasterea Fatimei, fiicei Profetului

Un eveniment important care a zguduit întreaga Mekka şi care aproape a iscat un război printre triburile sale a avut loc în aceeaşi perioadă în care Fatimah s-a născut. Acest eveniment a avut loc atunci când Ka’bah era în reconstrucţie.

Quraișiții hotărâseră să reconstruiască Casa (Ke’abah), după ce fusese afectată de o ploaie torenţială, care ameninţa fundaţia zidurilor.
Au început să reconstruiască Casa cu entuziasm şi fiecare participa în onoarea construcţiei, cu orice îşi permitea, bani şi efort.
De abia ajunseseră la punctul punerii al-Hager al-Aswad (Piatra Neagră) la locul ei, că au şi început să se certe cine să aibă onoarea de a face acest lucru. Neînţelegerea aproape a condus la un război şi membrii triburilor şi-au scos săbiile gata de luptă.
Bătrânii din Mekka erau îngrijoraţi de acest război iminent şi au început să se gândească la un mod de a evita această criză care putea cauza pierderi grave.
După o lungă deliberare, Umayyah ibn al-Mughiyrah, care era unul dintre cei mai înţelepţi bătrâni, a propus:
„O, bărbaţi ai neamului Qurayș, desemnaţi un judecător dintre voi, care va decide pentru înţelegerea voastră şi lăsaţi-l să fie prima persoană care va intra în Moscheea cea Sfântă.”
Toţi au fost mulţumiţi de sugestie şi au spus: „Suntem de acord!”
Şi toţi se uitau spre poartă, aşteptând prima persoană care va intra în Moscheea cea Sfântă.
În timp ce aşteptau, Muhammed (SallAllahu aleyhi we sellem), care le era cunoscut ca „cel de încredere” a apărut în toată splendoarea sa, cu paşi hotărâţi şi cumpătaţi. Era pe atunci un tânăr bărbat de 35 de ani. Când l-au văzut, au izbucnit în strigăte de bucurie: „Iată-l pe cel demn de încredere, Muhammed, fiul lui Abdullah! Suntem de acord ca el să fie judecătorul nostru!”.  Cel demn de încredere” a ascultat argumentul lor. Apoi ei i-au cerut să fie judecătorul lor.
A rămas tăcut un timp, cugetând până a fost inspirat de o soluţie. Apoi şi-a dat jos haina, a pus Piatra cea Neagră în mijloc şi a spus:
„Lăsaţi liderii fiecărui grup să ţină de marginile veşmântului şi lăsaţi-i să o ridice împreună.”
Şi cu toţii au ridicat şi au dus Piatra până la locul ei. Mesagerul lui Allah (SallAllahu aleyhi we sellem) a luat-o apoi cu mâinile sale nobile şi a pus-o la locul ei.
Vestea s-a răspândit în tot oraşul Mekka şi oamenii erau foarte fericiţi că problema a fost rezolvată. Erau încântaţi de înţelepciunea lui Muhammed (SallAllahu aleyhi we sellem) „cel demn de încredere”.
Când s-a intors acasă a primit vestea naşterii celei de-a patra fiice, Fatimah. Faţa i s-a luminat şi a intrat repede la graţioasa sa soţie, bucuria strălucindu-i pe chip. A felicitat-o pentru naşterea în siguranţă şi i-a arătat cât de fericit era pentru minunata fiică, care s-a născut într-o zi nobilă, în care sângele a fost cruţat, săbiile au rămas în teci şi pacea şi securitatea domnea – datorită înţelepciunii lui Muhammed (SallAllahu aleyhi we sellem).
Profetul (SallAllahu aleyhi we sellem) a numit-o Fatimah, după bunica sa. El obișnuia să îi spună az-Zehra.
Părinţii erau fericiţi de naşterea Fatimei, care a fost a patra lor fiică. Trimisul lui Allah (SallAllahu aleyhi we sellem) a văzut în ea o apariţie de bun augur şi semne de binecuvântare şi prosperitate.
Noua fiică semăna izbitor cu tatăl ei. Aceasta a făcut-o foarte iubită de mama sa şi de tatăl său. Şi Fatimah i-a iubit întotdeauna pe părinţii ei, până la sfârşitul vieţii lor.

sursa: femeiamusulmana.blogspot.com

Dintre povetele Profetului


În limba arabă cuvântul povaţă înseamnă un cadou.
Din punct de vedere religios cuvântul povaţă înseamnă o legătură.

Povaţa vine de la o persoană la cineva drag. Se transmite de la tată la fiu, de la mamă la fiică, etc.Profetul Mohamed s.a.a.u.s. i-a spus lui Abu Zar :

" Să nu fii judecător între două persoane." 

Hadis ."A spus profetul Mohamed s.a.a.u.s. :
-Judecătorii sunt de trei feluri:
1. în Paradis cel ce a ştiut adevărul va fi judecat cu adevăr;
2. în Foc a ştiut şi nu a judecat drept;
3. în Foc a căzut în neştiinţă şi nu a judecat drept."
Totuşi e necesar să existe judecători. Un judecător dacă a judecat corect are două răsplăţi. Dacă pentru o decizie s-a gândit foarte mult şi a decis, are o faptă bună.
Abu Hanifa a fost biciuit că nu dorea să fie judecător şi a refuzat, ca şi Imamul Malik.
Judecata corectă e măreaţă, ridică judecata nedreaptă, împacă doi certăreţi şi îi pedepseşte pe cei c e nu respectă legile şi pe cei ce fac păcate.
Hadis ."A spus profetul Mohamed s.a.a.u.s. :
-O pedeapsă dreaptă şi corectă aplicată e mai bună pentru oamenii de pe pământ decât 40 de zile ploioase dimineaţa."

Sursa: Turn To Islam (sectiunea in limba romana)

Ultima predică a Profetului Muhammed

Ultima predică a Profetului Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) este cunoscută sub numele de “Khutbet-ul Wedaa” şi este menţionată în toate cărţile de relatări ale Profetului. Următorul hadis apare în “Sahih al-Bukhari”. Ea a fost rostită pe data de 9 Dhul-Hijja, anul 10 după hijre (632), în Valea ‘Uranah, de la poalele Muntelui Arafat. Ultima predică a Profetului (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) a fost una lungă, în care Profetul a vorbit despre călăuzire şi şi-a instruit companionii în mai multe probleme şi a fost susţinută în faţa unui număr mare de oameni, adunaţi la Hajj. Este o minunată predică ţinută de Trimisul lui Allah (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui!) şi ar trebui cu toţi să medităm la acest mesaj. Iată câteva din cele mai importante puncte din mareaţa predică:



După ce L-a preamărit şi i-a mulţumit lui Allah Preaînaltul, a spus: 


“O, voi oameni! Ascultaţi-mi cu atenţie cuvintele pentru că nu ştiu dacă vă voi mai întâlni într-o altă ocazie! Deci ascultaţi-mă cu atenţie şi transmite-ţi mai departe vorbele mele celor care azi nu au putut fi prezenţi.

O, oameni buni! Aşa cum priviţi această lună, această zi, acest oraş ca sacre, tot astfel să priviţi viaţa şi proprietatea oricărui musulman – ca indatorire sacră. Returnaţi toate lucrurile care v-au fost încredinţate proprietarilor de drept. Nu jigniţi şi nu răniţi pe nimeni pentru ca nimeni să nu vă jignească şi să nu vă rănească. Amintiţi-vă că într-adevăr vă veţi întoarce în faţa Domnului vostru şi veţi fi socotiţi pentru faptele voastre. Allah Preaînaltul v-a interzis camăta, de aceea trebuie evitate toate căile care duc spre aceasta. Proprietatea ta este inviolabilă.

Păziţi-vă de Satana, pentru siguranţa religiei voastre. El şi-a pierdut orice speranţă de a vă ademeni să faceţi păcate mari, aşa că aveţi grijă să nu-l urmaţi în păcatele mici.

O, oameni buni! Este adevărat că aveţi anumite drepturi asupra soţiilor voatre, dar de asemenea, şi ele au anumite drepturi asupra voastră. Amintiţi-vă că v-aţi căsătorit cu ele cu îngăduinţa si permisiunea lui Allah. Dacă ele locuiesc sub acoperişul vostru atunci au dreptul să fie tratate cu respect şi să fie îngrijite. Trataţi-le cu blândeţe căci ele sunt tovarăşele voastre în viaţă şi sprijinitoarele voastre de nădejde. Ele nu au dreptul să se împrietenească cu cineva cu care voi nu sunteţi de acord, la fel ca cum nu au dreptul să vă fie infidele.

O, oameni buni! Ascultaţi-mă cu atenţie!

Adoraţi-l pe Allah, îndepliniţi cele cinci rugăciuni zilnice, postiţi în luna Ramadan, daţi-vă dania cu generozitate şi îndepliniţi hajj-ul (pelerinajul) atunci când vă permiteţi.

Toţi oamenii se trag din Adam şi Eva, un arab nu este superior unui ne-arab şi un ne-arab nu este superior unui arab, aşa cum nici un alb nu este superior unui negru şi nici un negru nu este superior unui alb decât în evlavie şi îndeplinirea de fapte bune. Toţi musulmanii sunt fraţi. Nici un musulman nu ar trebui să ia în posesie ceva care aparţine unui alt musulman decât dacă i s-a permis acest lucru. Deci, nu fiţi nedrepţi cu voi înşivă.

Amintiţi-vă că într-o zi veţi apărea în faţa Creatorului vostru şi veţi răspunde pentru faptele voastre. Deci, aveţi grijă şi rămâneţi statornici pe calea cea dreaptă pe care v-am îndrumat şi nu vă îndepărtaţi de ea după moartea mea.

O, oameni buni! Nici un Profet nu v-a mai veni după mine şi nici o altă religie nu se va mai naşte. Gândiţi-vă bine la ceea ce v-am spus. Voi lăsa după mine două lucruri, pe care dacă le veţi urma, nu vă veţi rătăci de la Calea ce Dreaptă; acestea sunt: Coranul cel Sfânt şi Sunnah (Tradiţia mea).

Toţi cei prezenţi aici au datoria să prezinte şi celor care nu au fost prezenţi cuvintele mele, iar ei la rândul lor mai departe şi poate că ultimii cărora le va ajunge cuvintele mele vor înţelege mai bine decât cei care m-au ascultat azi. O, Allah! Fii martorul meu, căci am propovăduit mesajul Tău tuturor oamenilor.”
 


*sursa: profetul-muhammed.blogspot.com