Lamartine, cunoscutul istoric, vorbind despre esenta maretiei omenesti, se intreba: “Daca maretia telului, si putinatatea mijloacelor si rezultatele uimitoare ar fi cele trei criterii ale geniului omenesc, atunci cine poate avea curajul sa compare orice mare om al istoriei moderne cu Muhammad ? Cei mai renumiti au creat fie armate, fie legi si imperii. Nu au reusit sa creeze mai mult decat forme materiale ale puterii, care adesea s-au ruinat chiar sub ochii lor. Acest om a miscat din loc nu numai armate, legi, imperii, popoare si dinastii, ci milioane de oameni ocupand o treime din suprafata locuita atunci pe glob, si mai mult decat atat, el a preschimbar credinte, religii, idei si suflete…"
Mahatma Gandhi, vorbind despre Muhammad afirma in “Tanara Indie”: “… Am vrut sa il cunosc pe cel mai bun dintre ei care stapanesc astazi sufletele a milioane de oameni… Sunt convins acum ca nu spada a castigat suprematia Islamului, ci simplitatea si stiinta Profetului, dorinta de a ramane in umbra, evidentiindu-si numai invatatura, scrupulozitatea predicilor lui, devotamentul lui exemplar fata de prieteni si adepti, cutezanta si curajul celui ce nu cunoaste teama, increderea absoluta in Dumnezeu si in propria sa misiune. Aceasta si nu spada au invins toate obstacolele din cale. Cand am inchis cel de-al II-lea volum (al biografiei Profetului), am simtit ca as fi putut citi oricat despre aceasta viata vrednica.”
Thomas Carlyle, in cartea sa “Heroes and Herowships” este pur si simplu uimit, astfel incat se intreaba:
“ Cum un singur om a putut sa uneasca triburile razboinice si beduinii nomazi intr-una din cele mai puternice si civilizate natiuni in mai putin de 20 ani?”
Diwan Chand Sharma scrie: “Muhammad a fost generozitatea insasi, iar influenta lui s-a simtit si nu a putut fi uitata de cei din preajma sa”. (“Profeti ai Orientului”, Calcutta, 1935)
Edward Gibon si Simon Ockley afirma despre Islam: “CRED INTR-UN SINGUR DUMNEZEU, SI IN MUHAMMAD CA FIIND TRIMISUL SAU” – crezul cel mai simplu si invariabil al Islamului.
Imaginea lui Dumnezeu nu a fost intinata prin intruparea intr-un idol vizibil, onoarea Profetului nu a depasit niciodata masura virtutilor omenesti; perceptele lui de viata au fost un exemplu urmat de discipolii sai, pe care i-a determinat sa traiasca in limitele ratiunii si religiei. "(Hystory of the Empires, London, 1870)
Vorbind despre egalitate in fata lui Dumnezeu, cunoscuta poeta indiana Sarojini Naidu, referindu-se la Islam spunea: “A fost prima religie care a practicat si demonstrat democratia: pentru ca acolo in moschee, cand se aude sunetul de chemare la rugaciune pentru adunarea credinciosilor, democratia islamului este personificata de cinci ori pe zi, cand taranul sta alaturi de rege si spun impreuna: “Numai Dumnezeu este Cel Atotputernic”
Sunt uimita de fiecare data, ca la inceput, de aceasta unitate indivizibila a Islamului, care face din oricare om, instinctiv, un frate." (Idealurile Islamului, Madras,1918)
Prof. Hurgronje spune: “… liga natiunilor fondata de Profetul Islamului a pus principiul unitatii si fratiei intre oameni pe un fundament universal, ca si cum ar fi aprins o lumina calauzitoare pentru celelalte natiuni” Si tot el continua: “Adevarul este ca nici o natiune din lume nu a reusit sa realizeze ceea ce a realizat Islamul in sensul ideii de Liga a Natiunilor”
Michael H.Hart scrie in cartea sa, despre personalitatile cele mai importanta care au contribuit la propasirea umanitatii: “ Alegerea mea ca Muhammad sa fie in fruntea listei personalitatilor cele mai influente, poate sa surprinda pe unii si sa intrige pe altii, dar a fost singurul om din intreaga istorie a omenirii care a cunoscut succesul deplin atat pe plan religios cat si pe plan laic. (H.Hart, Cele 100 de personalitati care au influentat istoria, N.Y. – 1978)
Diwan Chand Sharma scrie: “Muhammad a fost generozitatea insasi, iar influenta lui s-a simtit si nu a putut fi uitata de cei din preajma sa”. (“Profeti ai Orientului”, Calcutta, 1935)
Edward Gibon si Simon Ockley afirma despre Islam: “CRED INTR-UN SINGUR DUMNEZEU, SI IN MUHAMMAD CA FIIND TRIMISUL SAU” – crezul cel mai simplu si invariabil al Islamului.
Imaginea lui Dumnezeu nu a fost intinata prin intruparea intr-un idol vizibil, onoarea Profetului nu a depasit niciodata masura virtutilor omenesti; perceptele lui de viata au fost un exemplu urmat de discipolii sai, pe care i-a determinat sa traiasca in limitele ratiunii si religiei. "(Hystory of the Empires, London, 1870)
Vorbind despre egalitate in fata lui Dumnezeu, cunoscuta poeta indiana Sarojini Naidu, referindu-se la Islam spunea: “A fost prima religie care a practicat si demonstrat democratia: pentru ca acolo in moschee, cand se aude sunetul de chemare la rugaciune pentru adunarea credinciosilor, democratia islamului este personificata de cinci ori pe zi, cand taranul sta alaturi de rege si spun impreuna: “Numai Dumnezeu este Cel Atotputernic”
Sunt uimita de fiecare data, ca la inceput, de aceasta unitate indivizibila a Islamului, care face din oricare om, instinctiv, un frate." (Idealurile Islamului, Madras,1918)
Prof. Hurgronje spune: “… liga natiunilor fondata de Profetul Islamului a pus principiul unitatii si fratiei intre oameni pe un fundament universal, ca si cum ar fi aprins o lumina calauzitoare pentru celelalte natiuni” Si tot el continua: “Adevarul este ca nici o natiune din lume nu a reusit sa realizeze ceea ce a realizat Islamul in sensul ideii de Liga a Natiunilor”
Michael H.Hart scrie in cartea sa, despre personalitatile cele mai importanta care au contribuit la propasirea umanitatii: “ Alegerea mea ca Muhammad sa fie in fruntea listei personalitatilor cele mai influente, poate sa surprinda pe unii si sa intrige pe altii, dar a fost singurul om din intreaga istorie a omenirii care a cunoscut succesul deplin atat pe plan religios cat si pe plan laic. (H.Hart, Cele 100 de personalitati care au influentat istoria, N.Y. – 1978)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu